Era 1 si nu dormeam... eram jumatate de om cu ochii mintii mai deschisi ca niciodata.. nu vroiau sa se relaxeze, sa adoarma.. eram mai constienta ca niciodata si gandeam lucruri pe care de obicei, le evit!
M-am gandit la tot ce poate fi si la cum vom fi.... in clipe de meditatie atat de lucida m-a inspaimantat viitorul, necunoscutul, mult asteptatul viitor...
M-am gandit la noi cum nu am mai facut-o pana acum, mi-am construit coltul meu de lume, gandit meticulos si construit langa cel mai puternic stalp, langa tine...
Si dupa o noapte intre alb si negru, intre luciditate si amortire, intre tu, eu si noi
Mi-am dat seama ca esti alfel, lume, si poti sa te schimbi asa usor!
Am realizat ca nimic nu este pur, ca fiecare atingere doare daca afli ca nu e numai a ta
Ca s-a perindat pe aceleasi buze, pe acelasi rasuflu ale altei fiinte reci...
Intre cert si incert, intre distanta si un singur suflet
Vreau sa cred ca esti doar al meu!
Vreau sa imi fie dor mereu
Intr-o clipa dupa ce pleci!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu